Vei zămisli și vei naște un fiu

Duminica a 4-a din Advent – 20 decembrie 2020

Vei zămisli și vei naște un fiu – Comentariu la Evanghelie de pr. Alberto Maggi OSM

Luca 1,26-38

În acel timp, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, 27 la o fecioară logodită cu un bărbat, al cărui nume era Iosif, din casa lui David. Iar numele fecioarei era Maria. 28 Și, intrând la ea, i-a spus: «Bucură-te, o, plină de har, Domnul este cu tine!».

29 Ea s-a tulburat la acest cuvânt și cugeta în sine ce fel de salut ar putea fi acesta. 30 Însă îngerul i-a spus: «Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu! 31 Vei zămisli și vei naște un fiu și-l vei numi Isus32 Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînalt și Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său; 33 și va domni peste casa lui Iacob pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârșit».

34 Maria a spus către înger: «Cum va fi aceasta, din moment ce nu cunosc bărbat?». 35 Răspunzând, îngerul i-a spus: «Duhul Sfânt va veni asupra ta și puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea, sfântul care se va naște va fi numit Fiul lui Dumnezeu. 36 Iată, Elisabeta, ruda ta, a zămislit și ea un fiu la bătrânețe, și aceasta este luna a șasea pentru ea, care era numită sterilă, 37 pentru că la Dumnezeu nimic nu este imposibil».

38 Atunci, Maria a spus: «Iată slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!». Și îngerul a plecat de la ea.

Luca 1,26-38

Îngerul Gabriel, al cărui nume înseamnă „puterea lui Dumnezeu”, a eșuat în misiunea sa. El fusese trimis în Iudeea, regiunea numită după Iuda, fondatorul celor douăsprezece triburi; fusese trimis la Ierusalim, cetatea sfântă; în cetatea sfânt fusese trimis în templu, cel mai sfânt loc, și fusese trimis să aducă un anunț unui preot pe nume Zaharia, care face parte din primele zece clase preoțești importante. Un preot care este căsătorit cu floarea aristocrației religioase a lui Israel, cu Elisabeta, care este nepoata lui Aaron, adică fratele lui Moise. Trebuie să-i vestească acestui preot, care a fost ales pentru cel mai important și solemn moment din viața sa, care se poate întâmpla doar o singură dată, acela de a oferi tămâie Domnului, ceva ce în istoria lui Israel (sau mai exact a dat naștere istoriei lui Israel) s-a întâmplat de foarte multe ori, că o femeie stearpă va avea un copil.

Și tocmai în cartea Genezei, când există această veste dată lui Abraham și Sarei, Domnul spune: „Oare există vreun lucru imposibil pentru Domnul?” (Gen 18,14). Deci Zaharia trebuia să știe, iar el nu crede, nu are încredere și rămâne mut; pentru că atunci când nu ascultăm cuvântul Domnului, după aceea nu mai avem nimic de făcut. Ei bine, acum bietul Gabriel are o misiune toată în urcare, o misiune imposibilă, dificilă, pentru că trebuie să meargă și să propună unei fete, ceea ce este o blasfemie autentică, ca Dumnezeu să aibă un copil. Cunoaștem din Evanghelie, când Isus recunoaște că este Fiul lui Dumnezeu, ce face marele preot… Își sfâșie hainele și spune: „Blasfemie!”.

Ei bine, să citim ceea ce evanghelistul ne scrie, este primul capitol din Luca, începând de la versetul 26: În luna a șasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea; aici deja lucrurile se înrăutățesc: chiar în Galileea? Galileea era această regiune turbulentă din nordul țării, locuită de țărani neșcoliți, mitocani, lume violentă. În vremea lui Isus a spune „galileean” nu indica proveniența din acea regiune, ci un individ belicos. Un istoric al timpului, Iosif Flavius, spunea: „Galileenii sunt belicoși de la o vârstă fragedă”. Era teritoriul revoluționarilor; lumea își amintea de faimoasa răscoală a lui Iuda Galileanul, care s-a revoltat împotriva romanilor, și a sfârșit într-o baie de sânge. Această regiune nu are nume; profetul Isaia a fost cel care a notat-o cu dispreț în capitolul 8 din cartea sa ca fiind „districtul neamurilor”, adică al păgânilor. „District” în ebraică se spune „ghelil”, de unde și termenul Galileea.

Într-o cetate din Galileea, al cărei nume  – nici aici lucrurile nu merg bine – era Nazaret; și cine o cunoaște? Nu a fost niciodată numită nicăieri în Biblie; nu numai că este o cetate necunoscută, ci se bucură, de asemenea, de o reputație proastă. Există unul dintre discipoli, Natanael, care primește din partea lui Isus un compliment foarte frumos: „Iată cu adevărat un israelit în care nu este viclenie!”. Ei bine, Natanael spune: „Poate fi ceva bun din Nazaret?”. Era bârlogul revoluționarilor, al teroriștilor din acea vreme, al zeloților, al celor care, mânați de zel, se revoltau împotriva romanilor. Deci, observăm că drumul este total în urcare și există o surpriză și pentru că i se adresează… Cui? Unei fete pe nume Maria; cum de tocmai Maria? Maria este un nume care apare o singură dată în Biblie și apoi nu mai apare niciodată pentru că evocă blestemul lui Dumnezeu. Era un nume care aducea ghinion. Cine era această Marie? Era sora lui Moise, o femeie ambițioasă și intrigantă care, profitând de scăderea popularității fratelui ei care s-a căsătorit cu o etiopiancă, a încercat să-i ia locul. Ei bine, Dumnezeu a pedepsit-o cu cea mai teribilă pedeapsă care era cea a leprei.

Așadar, îngerul se adresează acestei fete și ea acceptă. Apoi Elisabeta va spune despre Maria: „Fericită cea care a crezut în cuvintele Domnului”. Maria a spus da, a crezut că există un plan al lui Dumnezeu în existența ei, deci a ascultat acest proiect, a avut încredere și, mai presus de toate, a acționat apoi în consecință. Ea a înțeles ceea ce Sfântul Paul va scrie mai târziu în prima scrisoare către Corinteni, că Domnul alege ceea ce este ignobil, ceea ce este disprețuit în lume pentru a-și scoate în evidență puterea lui. Ea, în această regiune cea mai de jos, în această localitate în condiția cea mai de jos, cea a unei femei, crede, crede că Dumnezeu are un plan pentru ea, pentru că – și este frumoasa expresie cu care se termină evanghelia și care este o urare și pentru noi – la Dumnezeu nimic nu este imposibil. Dumnezeu își realizează întotdeauna proiectul, ne revine nouă să-l îmbrățișăm și să colaborăm la realizarea sa.

Pr. Alberto Maggi, biblist.

Traducere realizată după transcrierea (nerevizuită de autor) de pe înregistrarea video.

Sursa: Centrul de Studii biblice

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.