Tagged: Marcu

vădăvă 0

Această văduvă, în sărăcia ei, a dat tot ceea ce avea

În templul din Ierusalim, Isus i-a denunțat pe cei mai înalți conducători ai instituției religioase că sunt bandiți și ucigași și îi acuză că au transformat casa Tatălui său într-o peșteră de tâlhari. Firește, acești lideri de vârf ai instituției religioase îl detestă pe Isus, vor să-l omoare, dar nu pot din cauza mulțimii, declanșează atacuri împotriva lui, capcane din care Isus iese învingător, iar acum Isus este cel care trece la contraatac…

un copil ținut de mână 0

Să-l iubești pe Domnul Dumnezeul tău! Să-l iubești pe aproapele tău!

În templul din Ierusalim Isus a acuzat casta conducătoare a preoților că a transformat templul într-o peșteră de tâlhari. Și, mai mult decât atât, i-a acuzat pe arhierei că sunt ucigași care îl vor ucide din interes. Bineînțeles că vor să-l ucidă pe Isus, dar nu pot pentru că le este frică de mulțime. De aceea există o serie întreagă de atacuri împotriva lui Isus pentru a încerca să-l defăimeze, atacuri din care Isus iese de fiecare dată tot mai întărit… Marcu 12,28-34

Bartimeu 0

Rabbuni, să văd din nou!

După al treilea și ultimul anunț al lui Isus despre pătimirea sa, despre destinul său la Ierusalim, a avut loc reacția necuviincioasă a lui Iacob și Ioan care nu înțeleseseră nimic. Isus spusese clar: „La Ierusalim voi fi ucis”, iar ei îi cer locuri de onoare. Au urechi, dar nu aud, cum le reproșase Isus, au ochi, dar nu văd. Iar această orbire a celor doi ucenici este dezvoltată în continuare de evanghelist în capitolul al zecelea, versetele 46-52, în episodul orbului din Ierihon. În Evanghelia după Matei sunt doi orbi, în mod clar figură a celor doi discipoli; aici orbul este unul, dar evanghelistul ne face să înțelegem că este vorba de Iacob și Ioan… Marcu 10,46-52

ajutor 0

Fiul omului a venit ca să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru mulți

Nu este nimic de făcut: discipolii sunt animați de ambiție, de vanitate, iar acest lucru îi face să devină orbi, surzi: chiar dacă au urechi, ei nu aud; chiar dacă au ochi, nu văd. După a doua vestire a pătimirii făcută de Isus atât de clar, a izbucnit o discuție între discipoli pentru a afla cine era cel mai mare, iar Isus îi avertizase spunându-le: „Dacă cineva vrea să fie primul, să fie ultimul dintre toți și slujitorul tuturor”. Acum are loc a treia și ultima vestire a pătimirii, iar Isus nu ar fi putut fi mai clar de atât: „La Ierusalim voi fi ucis”. Să vedem reacția discipolilor… Marcu 10,35-45

Dumnezeu a unit 0

Ceea ce Dumnezeu a unit, bărbatul să nu despartă

Capitolul 10 al Evangheliei lui Marcu se deschide cu Isus care învață, mulțimile aleargă spre el, dar iată că intervine cineva care nu este mulțumit de învățătura lui Isus. Evanghelistul scrie: „Unii farisei…”. Fariseii sunt acești laici evlavioși care respectă toate preceptele legii și din acest motiv se separă… Cuvântul „fariseu”, știm asta, înseamnă „separat”. „S-au apropiat şi, ca să-l pună la încercare…” Marcu 10,2-16

foc 0

Cine nu este împotriva noastră este pentru noi. Dacă mâna ta te scandalizează, taie-o!

Isus le-a dat discipolilor săi capacitatea de a-i elibera pe oameni de demoni, adică de ideologii care îi fac să devină refractari la cuvântul său, la învățătura sa. Ei bine, ei nu au fost în stare, sunt incapabili să-l urmeze pe Isus și, ceea ce este mai grav, intenționează să îi împiedice pe cei care o fac… Marcu 9,38-43.45.47-48

cel mai mare 0

Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor. Dacă cineva vrea să fie primul, să fie ultimul dintre toți!

De trei ori Isus își anunță pătimirea discipolilor și de fiecare dată este un prilej de conflict, de neînțelegere, așa cum vedem în acest al doilea anunț din capitolul 9 al Evangheliei după Marcu, versetele 30-37. „Plecând de acolo, străbăteau Galileea şi el nu voia ca cineva să ştie”; au o idee greșită despre Mesia, cred că Mesia merge la Ierusalim pentru a cuceri puterea, așa că Isus nu vrea ca oamenii să cunoască această idee greșită a lor… Marcu 9,30-37

crucea luminată 0

Tu ești Cristosul! Fiul omului trebuie să sufere mult

Crucea în Evanghelii nu este dată de Dumnezeu, ci ridicată de om. La ce anume se referă Isus? Nu la moartea pe cruce, se referă la momentul în care în instanță condamnatul era osândit la această tortură care apoi ducea la moarte și trebuia să ridice patibulum-ul pe umerii lui, adică axa orizontală a crucii; apoi, însoțit, târât de călău, traversa tot orașul, iar pentru lume era o obligație morală și religioasă să-l insulte și să-l brutalizeze. Însemna singurătate totală, respingere totală și dispreț total; aceasta este crucea… Marcu 8,27-35